Ce este insomnia?

Imposibilitatea sau posibilitatea diminuata a individului de a initia sau mentine un somn nocturn regulat, de o durata normala, poarta denumirea de insomnie. Aceasta dereglare a somnului se manifesta fie prin lipsa totala a acestuia, fie prin trezirea dupa 1 - 2 ore de la adormire.

Insomnia poate provoca atat o reducere a orelor de somn cat si calitatea acestuia. Pacientii pot acuza specialistului insomnia propriu-zisa sau efectele datorate tulburarilor de somn cum ar fi: cefaleea, nervozitatea ridicata, somnolenta diurna, lipsa de randament fizic sau intelectual pe timpul zilei, etc.

Este bine de stiut ca necesarul de somn pentru o persoana adulta este de 7 - 9 ore din 24, pentru o persoana varstnica, intre 5 si 7 ore, pentru copiii cu varste cuprinse intre 14 si 15 ani, timpul afectat somnului este de 8-10 ore, pentru cei intre 2 - 4 ani intre 14 si 16 ore, iar pentru nou-nascuti, intre 20 - 22 ore din 24.

Insomnia nu este o boala si nu poate fi depistata prin analize si teste medicale. In majoritatea cazurilor ea aparand ca un simptom. Specialistii sustin ca aceasta este o "boala a civilizatiei", care afecteaza un adult din patru si care a devenit o problema de sanatate publica, la nivel mondial.

La persoanele tinere care sufera de insomnie persistenta exista riscul instalarii depresiei, iar daca perioada de absenta a somnului depaseste 14 zile, episoadele de depresie care urmeaza pot avea efecte tragice.

Medicii specialisti au identificat trei forme de insomnie: insomnia trecatoare care se manifesta pe parcursul unei perioade cuprinse intre o noapte si cateva saptamani; insomnia intermitenta care are repercusiuni ciclice si insomnia cronica in care starea de somn lipseste, in fiecare noapte, timp de minim o luna si care, de regula, este efectul secundar al altor tulburari psihice, anxioase sau alienatie mintala.

Oamenii, in marea lor majoritate, au suferit de o insomnie intermitenta ca rezultat al unei stari de anxietate, cauzata de o anumita medicatie, o boala sau o stare de stres asociata cu evenimente defavorabile. Studiile realizate indica insa o rata a incidentei cu 40% mai mare in randul femeilor care au depasit varsta de 40 de ani. Insomnia se poate instala, la femei, si pe fondul stresului psihologic provocat de menopauza.

Din cauza problemelor medicale frecvente, o alta categorie predispusa la insomnie sunt varstnicii.

Alte cauze care stau la baza instalarii starilor de insomnie sunt surmenajul in urma unui efort fizic, intelectual si psihic, bolile acute evolutive, sedentarismul, consumul de alimente in exces inainte de culcare etc.

Dupa momentul initial al insomniei aceasta poate fi clasificata in: insomnia de inductie - in care somnul nu se instaleaza oricat de multa oboseala ar resimti organismul; trezirea precoce - inainte cu cateva ore de momentul fixat pentru trezire, somnul dispare, fara a mai reveni; somnul cu intermitente - adormiri si treziri progresive.

Care sunt simptomele insomniei?

Pacientul acuza insomnie combinata cu somnolenta si scaderea capacitatii fizice si intelectuale in timpul zilei. Pacientul acuza incapacitatea de a adormi conditionata de dorinta de a o face si o trecere normala la somn in timpul ocupatiilor rutiniere. Pacientul acuza absenta unui somn odihnitor si recuperatoriu.

Cum se trateaza insomnia?

In cazul in care insomnia este secundara altor afectiuni este recomandata tratarea acestora, in functie de natura lor si urmand indicatiile medicilor specialisti.

Tratamentul medicamentos, pentru insomnie se compune din medicamente hipnotice, in doze recomandate, strict, de specialist. Durata de administrare a acestora trebuie sa fie cat mai scurta deoarece acestea creaza dependenta. De asemenea, intreruperea hipnoticelor fara recomandarea specialistului, poate conduce la o insomnie la fel de neplacuta cu cea initiala.

O metoda de tratament psihologic care face parte din tehnicile comportamentale este antrenamentul de relaxare. Ea consta in relaxarea progresiva a diverselor grupe de muschi scheletici si in ritmarea respiratiei Aceasta metoda este eficienta atat in cazul insomniilor cat si in tulburarile psihice anxioase.

Deseori, calitatea somnului este redusa si de stresul cotidian si de starile de anxietate. Exista plante care au calitati calmante si care pot inlatura stresul inducand relaxarea si un somn linistit: Valeriana (Valeriana officinalis; Passiflora (Passiflora incarnata); Gotu Kola (Centella asiatica); Sunatoarea (Hypericum perforatum); Ciubotica cucului (Primula officinalis); Hameiul (Humulus lupus); Macul (Papaver rhoeas); Mararul (Anethum graveolens); Maghiranul (Majorana hortensis); Odoleanul (Valeriana officinalis); Paducelul (Crataegus monogyva); Porumbarul (Prunus spinosa); Ruscuta (Adonis vernalis); Salcia (Salix alba); Sulfina (Melilotus officinalis); Sovarful (Origanum vulgare); Talpa gastei (Leonorus cardiaca); Teiul (Tilia platyphyllos); Urzica moarta (Lamium album). Atentie! Preparatele (infuzii, decocturi, pulberi) din aceste plante interactioneaza cu medicamentele antidepresive!

Cum putem preveni insomnia?

Formarea urmatoarelor deprinderi pot ajuta la tratarea insomniilor:

• stabilirea si respectarea unui orar strict de trezire si de culcare;
• scoaterea din programul zilnic a somnului diurn;
• aerisirea camerei de dormit inainte de culcare si mentinerea unei temperaturi optime pentru somn (min. 150 C - max. 190 C);
• executarea de exercitii fizice, in functie de varsta;
• efectuarea unei plimbari reconfortante cu doua ore inaintea orei de culcare;
• audierea unor melodii cu efect relaxant;
• servirea mesei de seara cu cel putin 3 ore inainte de culcare;
• consumarea unor alimente care contin proteine (carne de pasare sau de peste) si calciu (lactate), care au proprietati sedative, si evitarea, pe cat posibil, a alcoolului, cafelei si a tutunului;
• evitarea activitatilor solicitante;
• plasarea de saculeti cu plante aromate uscate: levantica, iasomie, sulfina, busuioc, in pernele de dormit;
• urmarea unei cure de vitamine B, naturale (12 zile/luna), pentru echilibrarea sistemului nervos, cu drojdie de bere proaspata (zilnic una-doua lingurite);
• consumarea, inainte de culcare, a unei cani de ceai de plante, de coji de mere sau a unui pahar cu lapte cald.